Fata cu parul rosu

Ruine mangaiate de viata, pereti luminati de un rosu aprins, frumusete bruta iubita de rafinament, natura dezolanta adusa la viata de senzualul omenesc si multe alte marturii vizuale intregesc expozitia lui Alecu Grigore.

Vernisajul sta ca martor pentru creativitatea ludica a artistului care si-a propus sa ofere o atingere calda unor peisaje inghetate in trecut. Minunate ruine autohtone, inclusiv din zona Banatului, si-au oferit existenta prafuita fetei cu parul rosu pentru realizarea acestor nuduri artistice.

Un contrast sufocant intre frumusetea delicata a modelului si decorurile reci, dar spectaculoase, imbie spre un dor de propria-ti fiinta, spre amintirile pierdute ale istoriei autohtone. Feminitatea emanata de imaginarele vizuale ale lui Alecu Grigore desemneaza un alt factor provocator spre plimbari de poveste prin natura, ganduri coplesitoare despre originile noastre si, nu in ultimul rand, despre pasii propriei vieti, ambalati frumos sub eticheta numita istorie ce a influentat, direct sau indirect, persoana noastra.

Fotografiile, despre care artistul afirma ca fiecare transmite o poveste fermecatoare, senzuala si totusi fragila, s-au azesat sub privirea noastra in compania atingerilor de violoncel ale lui Andrei Samaret.

Fata cu parul rosu, care subliniaza aceasta creatie, reprezinta inspiratia fotografului, model cu care a lucrat in decursul a trei ani pentru acest vernisaj al amprentelor brute si minunate ce au decorat peretii Cuibului d´Arte aseara.